|
|
||||||
|
||||||
| Rezervaţia Naturală Cheile Caprei, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. Denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în regiune, după numele râului care o străbate. Ulterior , a apărut pentru aceeaşi cheie, numele impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei. Rezervaţia atrage atenţia prin peisajul său impunător: o cheie sălbatică, cu pereţi abrupţi, adâncită cu peste 600 m în platourile vălurite ce nivelează munţii învecinaţi, lungă de 1200 m. La intrarea în chei, dinspre satul Feneş, atrag atenţia două stânci înalte şi subţiri, asemenea unor coloane. Pereţii stâncoşi, cu microrelief rezidual, acoperit în bună parte de pădure, sunt brăzdaţi de văi torenţiale. În regiune se întâlnesc unele plante rare, preferând stâncile calcaroase. Rezervaţia Cheile Feneşului (Caprei) face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău , şi aparţine administrativ de oraşul Zlatna, sat Feneş. Responsabilitatea administrării rezervaţiei revine Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp, conform Convenţiei de Custodie nr. încheiate cu Agenţia de Protecţie a Mediului Alba . Cheile au fost sculptate de pârâul Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane. Rezervaţia Naturală Cheile Feneşului (Caprei) are o suprafaţă de 110ha. În partea de vest , limita rezervaţiei este formată din platoul Dâmbăului, cu altitudine de 1200-1300 m şi cu altitudini maxime în Vf. Dâmbău –1369 m şi Vf. Faţa Florii de 1329 m. Ea coboară spre sud-sud-est pe panta abruptă şi apoi pe vâlceaua dintre Dealul Lazului şi Piatra Caprei până în Pârâul Feneşului , puţin mai jos de Cabana AJVPS Alba. De asemenea , pe marginea platoului, coboară şi se roteşte către est pe o altă vâlcică, tot până în pârâul Feneş, lângă o troiţă, în capătul nordic al Cheilor . În partea de est, de la troiţă, limita urcă pieziş pe panta muntelui Corabia, până în partea superioară a pădurii, pe care o urmează sub abruptul stâncos, sfârtecat de torente, apoi pe o pantă mai accentuată şi împădurită, coboară lângă Cabana AJVPS Alba. Aria Protejată Cheile Feneşului (Caprei) este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb. Structura şi evoluţia componentelor naturale Geologia Cheile Feneşului (Caprei) îşi datorează existenţa calcarelor cenuşii recifale de vârstă jurasic superior , care constituie şi munţii învecinaţi ( Dâmbău şi Corabia ). Aceste roci compacte vin în contact cu formaţiunile mai moi ( şisturi argiloase, gresii , conglomerate) de vârstă cretacic superior. Relieful reflectă diferenţa de duritate a acestor formaţiuni geologice şi explică înălţimea celor doi munţi ce încadrează cheile. De asemenea , pereţii abrupţi ai cheilor cu un puternic aspect ruiniform datorat eroziunii torenţiale, fisurării rocii din cauza oscilaţiilor termice, dizolvării calcarului şi năruirilor. Aşa s-au format şi cele două stânci izolate de la capătul sudic al cheilor, cu înălţimi de 67 şi 75 m, care poartă numele de Pietrele Caprei. La baza pantelor sunt conuri şi trene de grohotişuri, iar spre înălţimi surplombe şi grote. În masivele Dâmbău şi Corabia se găsesc 5 peşteri mai importante şi 3 avene. În cuprinsul cheilor, Feneşul se strecoară printre pereţii calcaroşi, deşi prezintă mici repezişuri şi marmite, are o pantă longitudinală slabă ( 45 ° ) din dreptul Pietrei Caprei, pârâul coboară brusc , în cascade, având o pantă de 20 ° pe o lungime de numei 200 m . Această ruptură de pantă se datorează contactului dintre între calcare şi formaţiunile cretacic superioare, iar drumul nou ( betonat ) a fost construit pe stânga Feneşului, traversând Valea Bocşei înainte de a pătrunde în chei. Clima prezintă particularităţile etajului munţilor cu altitudine mijlocie. Temperatura medie anuală este de 4-5 ° C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3…-4° C , iar cea a lunii iulie este de 14….15 ° C ; precipitaţiile anuale însumează circa 900 mm, şi se repartizează aproximativ în mod egal în sezonul rece şi cald. În afara circulaţiei vestice, local , în lungul cheilor se constată o canalizare a curenţilor de aer. Hidrografia Principalul râu din rezervaţie este pârâul Feneş, cu scurgere permanentă şi debit apreciabil. În rest, predomină vâlcelele seci, , care canalizează şuvoaiele de apă cauzate de ploile torenţiale. Acestea transportă materialul grosier pe care îl depun în albia Feneşului sub formă de conuri. Solurile predominante sunt solurile brune acide şi litosoluri. Pe calcare se întâlnesc rendzine litice şi roci compacte la zi. Vegetaţia este reprezentată de păduri de fag ( Fagus sylvatica ) şi de păduri colinare de fag şi carpen. În vegetaţia ierbacee se remarcă Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Euphorbia amigdaloides, Carex silvatica etc. Pe calcare se întâlnesc specii calcofile. Acces pe DN 74 Alba Iulia Abrud, între aşezările Presaca Ampoiului şi Galaţi ( comună componentă a oraşului Zlatna ), din satul Feneş se desprinde spre nord drumul forestier ( industrial ) ce însoţeşte pârâul Feneş pe distanţa de 8 km. La început betonat, apoi pietruit, drumul ajunge la Cheile Feneşului (Caprei ) după încă 2 km. Posibilităţi de campare Posibilităţi de alimentare Atenţionări Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna. Posibilităţi de practicare a turismului: |